Alice în Țara Internetului
Prefață la ed. 2021 de Roberto Merlo
Omulețul roșu a apărut în 2004, iar eu l-am tradus în italiană, pentru prima oară fragmentar, în 2010 (Bagatto Libri, Roma). A urmat o ediție completă, în 2011 (Nikita Editore, Firenze), iar recent am revăzut textul pentru ediția de la Sandro Teti Editore (Roma, 2021). În românește, după câte știu, până la ediția de față, a mai apărut o versiune electronică, în 2012.
Romanul de debut al Doinei Ruști, una dintre cele mai originale voci ale generației de prozatori din România postdecembristă, Omulețul roșu ilustrează deja toate particularitățile producției ulterioare a prozatoarei: aplecarea spre construcția complexă a discursului narativ, jonglând între anecdotic și epic prin întrețeserea a numeroase fire secundare în urzeala narativă principală; inserțiile onirico-fantastice care contrapunctează un realism aproape ostentativ; transferul continuu între trecut și prezent și atenția pentru destinele individuale în contextul marilor mișcări istorice și sociale; utilizarea creativă și personală a limbajului și a stilurilor narative, sub semnul hibridizării registrelor și genurilor.
În Omulețul roșu, conform modelului „poveste în poveste” folosit și în romane ulterioare precum Zogru sau Lizoanca, de exemplu, discursul narativ este construit prin intersectarea a numeroase micropovești conectate atât între ele, cât și cu macropovestea-cadru, alcătuită din narațiunea convergentă a vieților celor doi protagoniști, Laura și Albert.
Acțiunea e fixată pe la începutul anilor 2000, perioadă profund marcată de trecerea dificilă și complexă de la sufocantul național-socialism al regimului Ceaușescu la un consumism nu mai puțin radical, nemilos și dezumanizant, deși într-un mod diferit. Laura Iosa, o femeie singuratică, de vârstă mijlocie, fără prieteni, care nu a avut relații romantice sau sexuale de unsprezece ani, rătăcește printr-un București post-totalitar dezorientat și agresiv, populat de falși revoluționari și intelectuali vlăguiți (castrați), lolite ariviste, doctori venali, părinți decăzuți și psihiatri dependenți de droguri – un teritoriu stăpânit de răpitori, impostori și ucigași. Din periferiile precarității sociale și economice în care se află, Laura se uită la mizeria din jur, cu cinism și deziluzie, luptându-se să rămână pe linia de plutire, dar așteptând, cu o convingere nespusă și secretă, un eveniment special, care să-i schimbe viața. Iar singura ușă deschisă este Internetul, aflat atunci încă la începuturile lui.
Acțiunea principală este constituită de încercările Laurei, un personaj musilian, incomod, neadaptat, de a supraviețui în peisajul urban moral și intelectual dezolant. Periplul picaresc al Laurei intră în atingere cu coming of age al informaticianului cu veleități de hacker Albert, în sine aproape un Bildungsroman exemplar al generație „decrețeilor”, presărat de-a lungul romanului și cuprinzând evenimente plasate puțin înainte de Revoluție și după aceea, până în prezentul confesiunii Laurei.
Romanul se construiește ca o „matrioșcă”: povestea Laurei, relatând perioada scurtă între sfârșitul lunii februarie și sfârșitul lunii martie, conține povestea omulețului roșu despre Albert și alte narațiuni secundare care adâncesc narațiunea în trecut.
Alazarul în care intră Laura este, în cele din urmă, lumea poveștilor, artificială analogă cu cele imaginate și profețite în primii ani entuziaști ai revoluției digitale. Orașe enigmatice populate de pasaje secrete și mesaje indescifrabile, căderi amețitoare în întuneric, urmăriri în viteză și zboruri eterice, creaturi monstruoase sau curioase, peisaje stranii și tulburătoare, o prăpastie în care prind viață oamenii care poartă ascuns în sine un mesaj format din cuvinte luminoase, un copil încă nenăcut, dar care face minuni, un alai de încălțăminte animate, cărări periculoase, o misterioasă vilă albă și o gazdă zâmbitoare, toate acestea și multe altele sunt alazarul, pur sense of wonder, o lume halucinată, convulsivă, absurdă însă coerentă și reală cum numai fantezia știe să fie, o Țară a minunilor electronică bizară și imprevizibilă în care Laura se aventurează încântată și neînfricată, ca o Alice telematică.