Lizoanca la 11 ani este o carte pe care, odată ce o deschizi, te acaparează total și nu poți să o lași până când nu ajungi la final. Este o carte-reper, pe care, odată ce o citești, te schimbă. Nu mai ești la fel. Și este realmente una dintre acele cărți pe care le ții minte pe toată viața. Este povestea unei fetițe de 11 ani care a îmbolnăvit un sat, Satu Nou, de sifilis. În această poveste se țes o mulțime de personaje, fiecare cu universul și povestea lui, toate aceste universuri gravitând în jurul poveștii Lizoancei.Construcția cărții urmărește ca fir principal toate evenimentele, exterioare, dar și sufletești, prin care trece Lizoanca, iar celelalte personaje își fac loc în mintea și sufletul cititorului prin raportarea fiecăruia dintre ele la vârsta de 11 ani, prin evenimente care le leagă într-un fel de povestea Satului Nou, de celelalte personaje și, în primul rând, de Lizoanca: Greblă, Păduchioasa, Cristel, Goarna, Tori, învățatorul, Sanitara, Vizitiu, doctorul Marin, Vică, Titoașcă și, nu în ultimul rând, Petrache Notaru. Este o lume fascinantă, creată parcă dintr-o suflare și scrisă într-un stil care emană forță din fiecare rând. O forță precum însăși forța vieții, care însuflețește fiecare personaj și care îi dă Lizoancei autenticitatea și inconfundabila amprentă a unui alergător de cursă lungă și, în final, a unei supraviețuitoare.
Descrisă într-un mod care face ca Lizoanca să intre în sufletul cititorului dintr-o dată, fără să ciocăne, ci trântind ușa de perete, povestea fetiței de 11 ani se desfășoară într-un mod alert, iar întâmplările de o duritate extremă prin care trece copilul sunt înfățișate într-un mod obiectiv, telegrafic, nelăsând loc introspecțiilor, deși, inevitabil, acestea se desfășoară pe tot parcursul accelerat al lecturii.
Recent, o nouă ediție a romanului a apărut la ed. LITERA
